Denumirea icoanei este legată de numele unei vechi mănăstiri din Trapezunt (azi Trabzon, în Turcia) și al masivului pe care era zidită, Muntele Mela (negru, întunecat).
Istoria Icoanei Panaghia Soumela
Potrivit tradiției, icoana a fost pictată de Sfântul Apostol și Evanghelist Luca. După trecerea sa la cele veșnice, icoana a fost luată de ucenicul Anania care a dus-o în Biserica Maicii Domnului din Atena (de unde şi prima denumire de Ateniana).
În 386, doi monahi din Atena au întemeiat Mănăstirea de pe Muntele Mela unde au adus această icoană. Mănăstirea Panaghia Soumela din Trapezunt a fost distrusă și reconstruită de mai multe ori, ultima edificare datând din 644.
În pofida ocupării Trapezuntului de către turci, în 1461, monahii au rămas în continuare în mănăstire. Apoi, în 1924, când mănăstirea a fost distrusă și grecii deportați, monahii au ascuns icoana Maicii Domnului în ruine. Mai târziu, un călugăr pe nume Ambrozie a aflat-o și a dus-o în Atena.
Păstrată în Muzeul Bizantin din Atena, icoana a ajuns în anul 1951 în actuala Mănăstire Panaghia Soumela din Grecia, construită în anul 1950. A fost ales ca loc de mănăstire Muntele Vermion din vecinătatea satului Castania deoarece amintește de frumuseţea sălbatică şi naturală a înălţimilor de pe Muntele Mela din Turcia.
Icoana Panaghia Soumela constituie un simbol al grecilor din Pont, care au cerut mijlocirea Maicii Domnului în vremurile de opresiune.
În fiecare an, în data de 15 august, la Praznicul Adormirii Maicii Domnului, o mulțime de pelerini din întreaga lume călătoresc la Mănăstirea de pe Muntele Vermion pentru a cinsti Icoana Panaghia Soumela.
Românii vor avea oportunitatea să vadă această icoană la Catedrala Patriarhală, cu ocazia sărbătorii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor. O delegație greacă aduce împreună cu icoana, la hramul Capitalei, un fragment din moaștele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Vezi detalii aici.
Cum arată azi Panaghia Soumela
Icoana a fost ruptă în două și deteriorată de-a lungul timpului astfel că nu se mai poate distinge nicio urmă a formei și a îmbrăcămintei persoanelor reprezentate, cu excepția formei Fecioarei Maria și a Pruncului Iisus.
Cu toate acestea, placarea cu aur este în stare foarte bună și poartă inscripția IC. XC. MP. ΘΥ. H COYMELHTHCA (Maica Domnului Iisus Hristos Soumeliotissa).
Pe părțile laterale există reprezentări ale profeților David, Isaia, Moise și Aaron, în timp ce doi îngeri țin o coroană mare deasupra capului Fecioarei. În partea de jos este inscripționată o rugăciune pentru cei care au realizat ferecătura, datată la 1700.
Termenul de „Panaghia”, care provine din limba greacă, înseamnă „Preasfânta” și este un titlu acordat Maicii Domnului. În iconografie, „Panaghia” se referă la icoane ale Fecioarei Maria. Și medalionul cu icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu purtat de episcopi se numește, în mod uzual, Panaghia sau „engolpion”.
Foto credit: Basilica.ro
