Unirea Principatelor Române, concretizare a conștiinței unității de neam a tuturor românilor
România aniversează vineri 166 de ani de la Unirea Principatelor Române – Țara Românească și Moldova – în același stat.
Contextul istorico-politic a permis unificarea: după Războiul Crimeii, marile puteri europene au favorizat această unire, deoarece urma să creeze un stat tampon care să oprească expansiunea Rusiei, dar și influența Imperiului Otoman (cele două principate române erau încă sub suzeranitate turcească).
Victoria partidei unioniste și alegerea lui Alexandru Ioan Cuza a avut loc prima dată în Moldova, dar după multe dificultăți, deoarece inițial au fost falsificate alegerile prin intervenția caimacamului Nicolae Vogoride, instituit de Înalta Poartă Otomană la conducerea țării.
Actul istoric a fost desăvârșit în 24 ianuarie 1859, când Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor și în Țara Românească.
A fost un act politic vizionar și curajos. Imperiile Austriac și Otoman au protestat, dar alegerea aceluiași domnitor nu încălca în mod expres acordul la care se ajunsese la nivel internațional prin Tratatul de la Paris (1856).
Au pus interesul național deasupra celui individual
„Oamenii de atunci au pus deasupra interesului personal dorința de a crea cadrul politic necesar pentru dezvoltarea poporului român, care ajunsese la stadiul de națiune”, explica acad. Ioan-Aurel Pop la Radio România Actualități în 2022.
„De aceea patrioții au găsit cu cale atunci să învingă voința marilor puteri, care doreau o uniune parțială, cu două capitale, două guverne, două parlamente. Au trecut peste aceasta și l-au ales pe alesul Moldovei și la București, ceea ce a schimbat calea de dezvoltare a acestei țări.”
Până în 1862, Alexandru Ioan Cuza avea să desăvârșească unificarea politică și instituțională a țării, iar din 1866, prin aducerea Principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen pe tronul României, noul stat a fost consolidat, urmând să-și câștige independența față de Imperiul Otoman în 1877.
Conștiința unității de neam exista în principatele române încă din secolul al XV-lea, când Sf. Ștefan cel Mare numea Moldova Vlahia și și Țara Românească cealaltă Vlahie. De asemenea, în secolul al XVI-lea, cărțile tipărite în limba română de Diaconul Coresi erau destinate românilor din toate provinciile istorice, recunoscându-le și consolidându-le unitatea culturală.
Ceremonii militare
Pentru a onora Unirea Principatelor Române, în toamna anului 2016, Parlamentul României a decretat ziua de 24 ianuarie drept zi liberă națională – nelucrătoare.
Ministerul Apărării Naționale, împreună cu autoritățile locale, organizează vineri, 24 ianuarie 2025, ceremonii militare și religioase în garnizoanele în care există monumente dedicate Unirii Principatelor.
În biserica noastră, după Sf. Liturghie, a fost oficiată o slujbă de TE-DEUM și o slujbă de pomenire pentru făuritorii Unirii Principatelor Române.
